Cineva îmi spunea: Mai bine te gândeşti la ceea ce este mai rău şi apoi… vezi ce se întâmplă.
Dar de ce este nevoie să te gândeşti la scenarii, să prevezi viitorul, să îţi iroseşti energia în presupuneri? Ai stabilit scopul, ai stabilit planul, apoi îl urmezi. Concentrarea în acţiunea prezentă face ca frica să dispară.
De altfel, frica este dată de aşteptarea a ceva rău care încă nu s-a întâmplat. În loc să ne lăsăm invadaţi de ea, am putea, pur şi simplu, să acţionăm în prezent, dezvoltându-ne resursele pe care le vom putea folosi în viitor.Când ajung in situaţii dificile, oamenii se întreabă: De ce am atacuri de panica? De ce am gânduri referitoare la moarte?
Ei bine, cred ca este normal ca, noi oamenii, fiinţe care nu ştim cu certitudine de unde am venit in aceasta lume si unde vom merge, sa fim frecventaţi de gândul morţii si de teama de necunoscut.
Dar cred ca întrebarea nu este bine pusa. Este mai bine sa ne întrebam: Cum anume, in ciuda gândurilor îngrijorătoare si a greutăţilor prin care trec, pot sa-mi recapăt bucuria de a trai, pot sa fac din viata mea un loc al împlinirii de sine?Când ai făcut ultima data ceva care sa te bucure cu adevărat? Daca îţi e greu sa răspunzi, atunci e necesar sa remediezi situaţia. Oamenii, din viata cărora lipseşte bucuria, devin ineficienţi.